Adrian Ciocălău

Cum m-a făcut Mihai Sturzu să-mi fie rușine față de părinții mei

Îl știți pe Sturzu. Nu pentru că ar fi făcut ceva notabil, dar măcar pentru că cel puțin o dată v-a zgâriat auzul cu vocea-i suavă în porcărioara aia de melodie care se aude la toate petrecerile pentru copii – „Gașca mea”. Nume predestinat se vede treaba…

Băiatul ăsta e din Brașov. Și după ce s-a lăsat de „muzică”, s-a apucat de politică. Nu sunt mare specialist în domeniu, știu doar că a avut ceva ascensiune în organizația de tineret PSD, până la punctul în care s-a luat „în gură” cu boss Liviu și a fost dat afară în șuturi. Momentul ăsta a însemnat și momentul lui de glorie. Probabil singurul. Mulți au zis atunci: uite bă, că mai există speranța că din PSD e în stare unul să mai ridice capul și să-și spună părerea. Și cântărețul-politician a devenit brusc simpatic. Nu pentru că era. Doar pentru că s-a certat cu Dragnea. Profitând de momentul său de glorie, Sturzu a zis că poate și vrea mai mult. Așa că s-a pus pe strâns semnături ca să candideze la alegerile pentru postul de Primar al Brașovului. Tânăr și abil fiind, a adunat semnăturile necesare și și-a anunțat bucuros candidatura:

„Mi-am depus candidatura la Primăria Braşov şi vreau să vă spun un lucru foarte important. Eu sunt cel care militează pentru transparenţă şi corectitudine în administraţia publică şi din partea politicienilor pentru cetăţeni.”

După cum știți, sau dacă nu știți vă spun eu, George Scripcaru este de ani buni Primar la Brașov. Și deși Brașovul este unul din orașele care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani și probabil o parte din merit o are și Scripcaru, acesta are probleme cu legea și se află până în clipa de față sub control judiciar. Și în orice țară normală, un om care are probleme cu legea nu e primar și nu candidează în continuare pentru această funcție. Așa că poziția mea, firească spun eu, a fost exprimată pe larg într-un articol publicat aici pe blog:

Ce e de făcut? Un singur lucru: trebuie mers la vot și votat cu oricine altcineva decât cu oameni din partidele politice fie că reprezintă direct partidul sau sunt „independenți” de ochii lumii. S-ar putea să nu fie suficient dar vei putea trăi pe mai departe știind că măcar ai încercat.

Prim urmare, am considerat că tânăra speranță fost-pesedistă Mihai Sturzu merită o șansă. Chiar am crezut că omul a făcut o greșeală asociindu-se cu lichelele din PSD, că i-a venit mintea la cap, poate și vrea să facă treabă bună. Discursul său era unul care suna bine: vorbea de transparență totală, transmisiuni live pe internet a tuturor ședințelor de Consiliu Local și altele. Am fost convins să pun ștampila pe numele său. N-aveam alte opțiuni, e drept, dar nu pot să spun că era deja tradiționalul „rău mai mic”. Nu. Chiar credeam că e alegerea bună.

Mai mult, convins fiind că fac ceea ce trebuie, am încercat să-i conving și pe alții să-l voteze.

„Pe cine mă, pe ăla de la tineretul pesedist? Fugi mă de-aici! Mai bine cu Scripcaru!”

Cam ăsta era feedback-ul. Și mă ofticam, pentru că da, chiar credeam și îmi mențin părerea, că oamenii care sunt în funcții publice și reprezintă o comunitate trebuie să aibă o reputație nepătată și să nu fie „certați cu legea”. Așa că încercam să le schimb părerea și să îi asigur că vor face alegerea corectă dacă-l vor vota pe cântăreț. Pe câțiva i-am convins, cu greu. Cu părinții mei n-a fost atât de greu. Ei au încredere în mine. Au păreri proprii, evident, dar au încredere și în judecata mea.

Acum mi-e rușine față de toți și le cer iertare. Mi-e rușine față de părinții mei care mi-au spus atunci: „Da măi tată, dar un om care a stat lângă Iliescu, Ponta și Dragnea, chiar dacă acum nu mai e lângă ei, poate fi de încredere?”.

Mi-e rușine, pentru că gunoiul ăsta, la scurt timp după ce s-au terminat alegerile locale de la Brașov l-a luat la braț pe infractorul Ghiță și s-au înscris în organizația mafiotă PRU, visând probabil că va ajunge ministru. Evident, are în sânge politica de tip „mie ce-mi iese?” specifică celor din PSD…

Mi-e rușine pentru că umanoidul ăsta îl citează și îl consideră genial pe unul care spune despre cei care au ieșit zilele astea în stradă, încercând să apere Justiția de Dragnea și de gașca lui de penali că sunt „spălați pe creier”.

Nu suntem băi băiatule spălați pe creieri. Suntem oameni care avem bun simț și ne simțim indignați până la Dumnezeu când suntem tratați cu atâta tupeu de borfaș și scuipați în față de infractori dovediți ca Dragnea, Ghiță și alții care ți-au fost aproape ani de zile. Suntem oameni care avem judecată și refuzăm să ne uităm la mizeriile de la televizor și să le luăm de bune. Suntem oameni care avem păreri proprii și încercăm să ne luăm informațiile de pe unde putem astfel încât să evităm toată deruta la care suntem supuși zilnic prin fenomenul ăsta de „fake news” care ne afectează pe toți.

Nu reușim mereu. Facem și greșeli și mai votăm câte un ipocrit ca tine. Ne recunoaștem greșeala și mergem mai departe. Dar măcar noi încercăm! Măcar noi avem idealuri și principii, credem în ele și ieșim în stradă pentru ele, singuri, fără să ne zică cineva să o facem.

Tu ce idealuri și principii ai băi politicianu’ lu’ pește?

P.S. După câteva comentarii pe care i le-am scris la postările idioate de pe Facebook, Mihai Sturzu mi-a blocat accesul la profilul său. Mai jos vă las un screenshot de la unul din schimburile de replici pe care le-am avut cu personajul ăsta. La cel după care mi-a dat block n-am avut inspirația să fac captură de ecran și l-a șters.

VN:F [1.9.22_1171]
Ți-a plăcut această postare? Dă-i un vot!
te rog să aștepți...
Rating: 4.9/5 (67 votes cast)