
Susținerea unui personaj ca Georgescu nu este o mișcare politică normală, este un cult al personalității. Și dacă vrem să-l combatem, trebuie mai întâi să-l înțelegem. Așadar, să-l descompunem în bucăți:
1. Călin Georgescu nu oferă politici, ci oferă identitate.
Nu este popular pentru ce face, ci pentru ceea ce reprezintă.
Pentru mulți dintre susținătorii lui, el este un fel de „deget mijlociu” ridicat împotriva unui sistem despre care cred că i-a trădat.
Îl văd ca „omul lor”. Nu pentru că ar fi onest, nu pentru că i-ar ajuta, ci pentru că vorbește ca ei, se enervează ca ei și lovește în aceia pe care ei au fost învățați să-i învinuiască pentru tot.
În psihologie, asta se numește „fuziune identitară” – când identitatea ta se contopește cu cea a grupului sau a liderului.
De aceea, orice critică la adresa lui Călin Georgescu este percepută ca un atac personal: „nu pe Georgescu îl critică, pe mine mă critică.”
2. El nu oferă soluții, ci răzbunare.
Georgescu nu promite să repare sistemul medical, să crească salariile sau să-ți apere drepturile.
Promite că o să se răzbune pe „ei”.
Cine sunt „ei”? „Sistemul”, serviciile, politicienii, presa, activiștii, comunitățile LGBTQ, studenții, Soros, „elitele” – oricine e în afara „tribului”.
Asta e rețeta clasică a autoritarismului: dă oamenilor sentimentul că au pierdut ceva, spune-le cine le-a furat acel ceva, apoi promite-le că o să-i facă să plătească.
Și, pentru unii, acea furie – acea promisiune de răzbunare – e mai satisfăcătoare emoțional decât orice politică reală.
Nu le rezolvă problemele, dar le oferă iluzia puterii.
3. Oamenii tânjesc după ordine în mijlocul haosului, iar Călin Georgescu promite forță.
Când instituțiile eșuează – nu ai încredere în presă, justiție, alegeri libere, educație – începi să cauți un „salvator”.
Pe cineva care spune: „Doar eu pot repara totul!”
De aceea Călin se comportă ca un om puternic: el creează criza, apoi se vinde ca singurul destul de puternic ca să o oprească. Face asta din nou și din nou.
Nu conduce o mișcare, ci creează dependență.
4. Susținătorii lui trăiesc într-o bulă informațională.
Nu doar că îi cred minciunile, ci trăiesc în ele.
Sursele lor sunt televiziunile controlate de moguli, influenceri conspiraționiști, grupuri de TikTok, unele biserici, etc. – un ecosistem închis care le repetă zilnic: „Elitele te urăsc”, „presa minte”, „doar Călin spune adevărul”.
Asta se numește „închidere epistemică” – când nu mai accepți nicio informație din afară.
Este logică de cult: Dacă Georgescu spune ceva, este adevărat. Dacă restul lumii spune altceva, lumea minte.
5. Rușinea e atât de puternică încât îi face să se adâncească în negare – exact cum face și el.
Unii susținători știu, în sinea lor, că au fost păcăliți. Au văzut minciuna, penibilul, prostia, manipularea.
Dar deja au investit timp (luni, ani) din identitatea lor în apărarea lui.
Să se retragă acum ar însemna să se confrunte cu rușinea, să-și piardă comunitatea, să recunoască faptul că au greșit.
Iar asta e înfricoșător.
Așa că, în loc să se oprească, se adâncesc mai mult.
6. Și cel mai important: Călin Georgescu îi face să se simtă văzuți.
Le spune: „Nu pe mine mă atacă. Pe voi vă atacă. Eu doar stau în calea lor.”
Această frază este manipulare emoțională, dar funcționează.
Pentru milioane de oameni care se simt ignorați, disprețuiți, ridiculizați de elite, el le spune:
„Contați. Nu sunteți nebuni. Ei sunt!”
Le oferă apartenență.
Și într-o societate în care singurătatea crește, iar inegalitatea e peste tot, apartenența este totul.
Deci, când oamenii se întreabă contrariați: „De ce îl iubesc atât de mult? De ce l-ar urma până pe marginea prăpastiei?”
Nu e doar despre politică. E despre psihologie, identitate și frică.
Totul este intenționat.
Călin Georgescu n-a inventat cultul – el doar a văzut fisurile din societate și le-a folosit ca arme.
Dar reține ceva esențial: Nu toți cei din cult sunt de neîntors.
Unii s-au dus prea departe, dar alții sunt pe margine – tăcuți, îndoielnici, răniți.
Nu-i putem readuce la realitate doar cu fapte, dovezi reci, ci oferindu-le ce Georgescu nu le va putea oferi niciodată: comunitate reală, grijă autentică și soluții concrete.
Oamenii nu se alătură cultelor când sunt fericiți și în siguranță.
O fac când sunt speriați, izolați și disperați după sens.
Așa că, iată apelul tău la acțiune:
Spune adevărul.
Expune înșelătoria.
Și, când poți, oferă-le o cale de ieșire care nu începe cu rușine, ci cu demnitate.
Lupta asta nu e doar despre a-l învinge pe Călin Georgescu.
E despre a rupe vraja și a construi ceva mai bun în locul ei.
!!! NOTĂ IMPORTANTĂ: ACEST TEXT NU ÎMI APARȚINE !!!
Textul este traducerea și adaptarea script-ului dintr-un video care a apărut pe diverse platforme (TikTok, reddit, etc.) cu titlul „History teacher explains psychology behind Trump cult in a thought provoking video.” Autoarea este prezentă pe TikTok sub numele @jconverse3 și se autodescrie ca fiind „Political junkie, history teacher, writer, mom, pro-democracy feminist and disgusted American.” Nu am „săpat” mai mult pentru că mesajul, deși explică „cultul Trump” din Statele Unite, mi s-a părut că se potrivește ca o mănușă „cultului Georgescu” din România. Așa că tot ce am făcut a fost să înlocuiesc „Trump” cu „Georgescu” și să public articolul de față.
Fotografie – Inquam Photos / Eduard Vînătoru
Comentarii recente