Pentru că m-am mutat la parter și iarna trecută am constatat că cel de la care am cumpărat nu a făcut niciun fel de izolație termică sub pardoseală, vara asta am avut ca obiectiv izolarea cu polistiren a tavanului din subsolul blocului.
Și cum tradiția spune că nu e gospodar cel care nu și-a improvizat un beci în subsolul blocului în care locuiește, chiar dacă prin construcție nu a fost proiectat să aibă așa ceva, a trebuit să fac frumos și să-mi înduplec vecinii să mă lase să intru și să le micșorez „proprietatea” cu 5 cm de la tavan în jos. Trecând peste faptul că aproape toți au considerat că mi-au făcut o mare favoare că mi-au permis acest lucru, intrând rând pe rând în cele șase beciuri, pivnițe, cămări sau cum vreți să le spuneți, am avut o revelație…
Oamenii se despart foarte greu de trecut și cu fiecare an care trece, balastul care-i ține pe loc devine de neclintit.
Poate părea ciudat că am ajuns la concluzia asta vizitând niște beciuri și purtând câteva discuții scurte cu proprietarii lor, însă credeți-mă, așa este. Majoritatea celor cu pivnițe sub apartamentul meu sunt oameni trecuți de prima tinerețe, unii chiar în vârstă. Și aproape toate beciurile arată așa:
Schiuri vechi de cel puțin 20 de ani, cutii de vopsea de mult uscate, damigene și bidoane de toate mărimile: mici, mari, imense. Borcane, sticle goale, sticle cu diluant, sticle cu … cine mai știe ce. Sănii din fier beton făcute „la uzină”, lăzi, reviste, lemne, covoare murdare, pungi, sacoșe și alte sute de obiecte inutile. Într-un cuvânt: gunoi!
Unul dintre vecini, trecut binișor de 65 de ani, a profitat de ocazie și cu greu a reușit să se despartă de o mică parte din lucrurile pe care le ținea de ani de zile acolo. Îmi descria din când în când câte un obiect de care se despărțea și îmi povestea de unde îl are și ce a făcut cu el. Unele îi trezeau nostalgii, pe altele, rușinat, pur și simplu nu-și explica de ce le-a păstrat. Iar într-un final credeți că le-a aruncat? Nu. A sunat un prieten să vină să le ia. Și a venit!
Îl priveam și-mi dădeam seama că inconștient, unii mai mult alții mai puțin, toți facem asta. Păstrăm prea multe lucruri, prea multe amintiri, prea multe poveri. Ne amăgim ca și vecinii mei că poate într-o zi ne vor folosi. Dar nu facem decât să acumulăm. Orice: lucruri, obiecte, amintiri, tristeți, frustrări, păreri. Și toate se transformă în balast. Balast care devine tot mai greu pe măsură ce anii trec. Și tot mai greu ne e să ne mergem înainte pentru că, exact ca în caricaturile cu deținuți îmbrăcați în haine vărgate, avem legată de picior o bilă de fier.
De aceea m-am hotărât: cel puțin o dată pe an o să fac curățenie generală în beci!
Da. Avem prea multe chestii în general. Eu mai am campanii de aruncat chestii, dar cu toate astea tot am prea multe chestii. Multe sunt chiar inutile 90% din timp. Ma duc să mai arunc ceva! 😀
Eu m-am mutat recent și a fost ocazia perfectă să fiu foarte selectiv cu ce păstrez și ce arunc. Observ că în general cu cât ai mai mult spațiu la dispoziție cu atât ești tentat să cumperi sau să păstrezi chestii inutile.
Buna ziua,
intamplarea face ca sunt intr-o situatie similara.
Eu sunt vecinul care vrea sa izoleze si cei care au boxe ocupate abuziv, nu ma lasa sa intru sa izolez.
Fac totul pe banii mei. Ce pot face in cazul in care cei de la Asociatia de proprietari mi-au spus sa ma “inteleg”cu vecinul care are 3 boxe sub apartamentul meu.(un singur vecin are 3 boxe si chiar el nu ma lasa)
Ce inseamna sa ma inteleg si va rog un articol de lege care ma lasa sa izolez tavanul doar pt confortul termic care e absolut necesar.
Mentionez ca m-am mutat de 1 an in acest apartament.(poate conteaza)..
mii de multumiri!